- Cuprins
| Piese turnate, matriţate sau ştanţate: | - piese obţinute într-o formă de turnare, de exemplu prin turnare, forjare, suflare şi injecţie. | |
| Plan separare: | - planul ce împarte forma sau matriţa în mai multe părţi | |
| Unghi de dezbatere: | unghiul de prelucrare a elementelor (practicat de exemplu pe suprafeţele matriţei sau formei de turnare) pentru a putea ridica mai uşor piesele turnate din formă sau de a separa elementele unul de celălalt. | |
| Decalaj de îmbinare: | - deplasarea suprafeţelor exterioare ale formei una în raport cu cealaltă, datorată, în cea mai mare parte, impreciziei părţilor componente ale formei. | |
| Adaos de prelucrare: | - adaos de prelucrare lăsat pe piesele turnate şi matriţate pentru a putea ulterior prelucra suprafaţa şi a elimina defectele (turnare, forjare etc.) | |
| Revenirea: | - valoarea care caracterizează dimensiunea volumului piesei turnate sau semifabricatul după răcire sau solidificare în raport cu volumul formei. | |
| Bavură: | - material rezidual prezent pe o muchie, lăsat fie prin prelucrare, fie prin procedeul de formare. | |
| Piesa prelucrată: | - piesa care trebuie supusă prelucrării pentru a atinge un nivel de calitate care nu este uşor de obţinut prin turnare. | |
- Pe desene trebuiesc date toate indicaţiile, permiţând definirea piesei turnate.
- Reprezentarea poate fi completă şi cotată sau simplificată.
Tip de linii (ISO28-20) |
Descriere |
Aplicaţie |
A |
Continuă groasă |
A1– linie de separaţie (pe vederi) |
C |
Continuă subţire cu mâna liberă |
C1 – structurile materialului |
J |
Mixtă groasă |
J1 – linie de separaţie (pe secţiuni) |
K |
Mixtă subţire întreruptă |
K1 – contur semifabricat pe desene de prelucrare |
Unghi de dezbatere
Unghiurile de dezbatere nu sunt incluse nici în forma geometrică ideală, nici în abaterile admisibile. Poziţia unghiului de dezbatere trebuie să fie indicată pe desen prin poziţia simbolului grafic şi valoarea sa prin mărimea unghiului corespondent sau printr-un raport.
a) b) c)
Un unghi de dezbatere pe suprafaţa exterioară creşte întotdeauna dimensiunea nominală,a; pe suprafaţa interioară scade dimensiunea nominală, b (dimensiunea maximului de material).
Când unghiul reprezintă înclinaţiile orientate în două direcţii (de exemplu de o parte şi de alta a planului de separaţie), simbolul grafic utilizat trebuie să fie acela din fig.c, însoţit de valoarea înclinaţiei.
Plan de separaţie
Pe vederi, planul de separaţie trebuie să fie indicat sub forma unei linii continue groase şi pe secţiune trebuie să apară o linie mixtă groasă.
Simbolul grafic trebuie să apară în exteriorul conturului la nivelul liniei reprezentând planul de separaţie.
Înălţimea admisibilă a bavurilor (de exemplu + 1,7 mm) în raport cu forma geometrică ideală poate fi indicată alături de simbol. 
Indicaţie pe desen |
Interpretare |
|
|
|
|
|
|
|
Pentru unghiurile de dezbatere încrucişate săgeata la extremitatea liniei de reper trebuie să fie orientată spre limita minimă a cotei. |
||
|
|
|
Pentru unghiurile de dezbatere neîncrucişate săgeata la extremitatea liniei de reper trebuie să fie orientată spre limita maximă a cotei. |
||
|
|
|
Este necesară indicarea dacă elementele (de exemplu bavuri) se pot găsi în jurul piesei, atunci liniile periferice reprezentând suprafeţele de separaţie pot fi însoţite de simbolurile grafice.
Abaterea de formă
Abaterile de formă admisibile trebuie să fie indicate prin toleranţe generale în interior sau cu aproximaţie în contur.
Toleranţe
Condiţiile care se abat de la toleranţele generale trebuiesc indicate sub formă de toleranţe individuale legate de dimensiunea nominală reală.
Decalajul suprafeţei de separaţie
Dacă este necesară indicarea decalării admisibile a suprafeţei de separaţie, simbolul grafic trebuie să fie însoţit de valoarea numerică corespunzătoare
| Indicaţie pe desen | Interpretare |
|
|
Toleranţa de contracţie
În general, contracţia nu este indică pe desene, dar autorizată în fabricaţie, pentru a compensa dilatarea termică a materialului.
Starea suprafeţei şi adaosul de prelucrare
Dacă este necesară specificarea valorii adaosului de prelucrare, aceasta trebuie să fie indicată în stânga simbolului stării suprafeţei.
Această indicaţie poate fi însoţită de un cerc pe linia de reper, dacă se aplică la toate suprafeţele.
Valorile adaosului de prelucrare trebuie să fie cuprinsă ca valori minimale.
Conturul piesei finite sau a semifabricatului
Se poate reprezenta pe desenul semifabricatului conturul piesei finite şi pe desenele de prelucrare conturul semifabricatului, printr-o linie mixtă subţire întreruptă.
Starea muchiilor
Starea muchiilor trebuie indicată conform SR ISO 1375. Alăturat este dat un exemplu de indicare a stării muchiilor.
Structurile materialelor, precum şi orientarea fibrelor, sensul granulaţiei, materialele cu compoziţie multiplă etc., pot fi indicate, când este necesar, pe un document complementar reprezentând secţiunea, structura, fiind figurată prin linii continui subţiri cu mâna liberă.
Cule, ace, maselote şi mărci de ejectare
Dacă este necesară specificarea dimensiunii şi poziţiei vârfurilor maselotelor şi mărcilor de ejectare, trebuie utilizat un simbol grafic.
Acesta trebuie plasat deasupra liniei de reper, trasată paralel cu suprafaţa indicată prin săgeată.
Abaterile locale admisibile ale elementului în raport cu suprafaţa, pot fi indicate cu ajutorul cotei după simbolul grafic.
Prima cotă indică diametrul sau cea mai mare diagonală şi a doua indică adâncimea golului sau adâncimea proeminenţei.
Indicaţie pe desen (reprezentare simplificată) |
Interpretare |
proeminenţă (de exemplu ac şi maselotă) |
|
|
|
gol (de exemplu loc de extracţie) |
|
|
|
proeminenţă de ø 3mm şi înălţime 1 mm |
|
|
|
gol de ø 3mm şi înălţime 1 mm |
|
|
|
Identificare
Dacă este necesară identificarea semifabricatului, trebuie date următoarele indicaţii:
- numărul de indicare (numărul obiectului, numărul piesei)
- marcajul fabricatului.
Trebuie indicat pe desen locul unde trebuie marcat.
Acesta nu trebuie să fie plasat pe suprafeţe sau planuri de referinţă prelucrate (trebuie să fie posibilă separarea piesei turnate).
Poziţia trebuie să fie încadrată printr-o linie mixtă subţire întreruptă. Scrierea trebuie să fie caracterizată prin următoarele indicaţii:
- în proeminenţă sau în gol;
- înălţimea sa;
- tipul său.
Alte informaţii necesare
Pentru a completa documentaţia tehnică, pot fi necesare şi alte informaţii, spre exemplu:
- tratament termic;
- masă volumică;
- clasa de precizie;
- eroarea de turnare.